Sunt closca cu puii de aur.Ha!

- Fotor 1445439042924372 1024x1024
Ingrijirea Pielii - Instantly Angeless

Sunt o closca. Cum adica? Adica nu ma sperie niciodata un om tanar care vrea sa invete. Imi place sa-i ajut. Am un mic pedagog in mine. De ce va zic asta? Pentru ca ei vad fotografia asta si vor sa ajunga acolo, in studio, sa dea un live, sa simta adrenalina si sa traiasca mirajul.- IMG 0911

Foto: Elena Hirtan

Am observat ca odata cu trecerea timpului oamenii isi pierd din rabdare si uita sa dea mai departe. Pay it forward! De fapt, am observat asta si la multi oameni mai tineri. N-am inteles niciodata de ce oamenii tin cu dintii de „scaunul” lor si cand cineva mai tanar si fara experienta le cere ajutorul, spun …NU! Eu n-am uitat cum eram la 19 ani cand inca eram studenta si nimeni nu imi dadea nicio sansa iar mie mi-era prea rusine sa intreb cum se face o stire. Mi-era frica! Eram in facultate si ne-au spus sa gasim redactii unde sa facem practica. Am ajuns in Antena 1. Am ales sa merg in fiecare zi de la ora 7, sa vad cum se lucreaza la matinal. Ma trezeam cu noaptea in cap, o luam pe jos de la Cismigiu la Romana si mergeam pe pilot automat. Ma urcam in autobuzul 331 si plecam spre Baneasa. Atipeam. Ma trezeam mereu cu spaima sa nu cumva sa fi dormit prea mult. Imi doream sa stiu cum functioneaza si cum arata un jurnal in direct. Ora 7. Jurnal. Felicia Iordache, Aurel Sandulescu si o intreaga echipa. Sa ma ierte, nu ii mai tin minte pe toti. Stateam mereu intr-un colt, cu ochii mari. „10, 9, 8,7….sunteti!”, spunea regizorul de platou. Eram fascinata! De acolo am luat microbul. Ei nu ma vedeau si nici nu le-am spus vreodata ca vreau si ca pot sa invat. Mi-era rusine! Eram un copil care nu stia la vremea respectiva cum sa iasa in fata. Cand jurnalul se termina urcam in redactie. Eram atat de curioasa si la fel de  invizibila. Nu m-a intrebat nimeni …nimic. O singura data m-au trimis la o filmare cu un reporter. Mie mi-a picat in cafea Cretuleasca, Andreea Cretulescu. Ce-am mai ras ulterior cand am devenit colege. „Ti-am facut vreun rau?”,  m-a intrebat ea dupa multi ani. Nu, nu imi facuse rau, a fost chiar ok.  Doar ca de atunci, am ramas dependenta de reporterie. Am plecat din Antena dupa doua saptamani, la fel de invizibila. Si nu, nu e un repros pentru colegii din Antena, oriunde m-as fi dus…cred ca era la fel. M-am intors in autobuzul meu friguros, am atipit si am plans abia cand am ajuns acasa. Mi-am jurat atunci ca daca voi ajunge sa fac televiziune, am sa dau mai departe, ca niciun om sa nu se  simta invizibil din vina mea. Si ca sa ma intorc in prezent, observ ca ne este foarte greu sa acceptam tinerii care nu sunt atat de pregatiti. Preferam sa spunem ca sunt prosti, ca sa ne luam de pe umeri „povara” de a face lectii cu ei. Well, that’s shitty! Asa ca atunci cand zic, fiti buni, nu e doar un cliseu! E pe bune. Nu va costa nimic!

Ea e Hilde Tudora, lucreaza la stiri. Reporter. Si ieri si azi am gasit-o zgribulita inainte de live. - Fotor 144549541829313Parca imi aduc aminte de mine…pe vremea cand anexistele erau la ordinea zilei. Dupa ore de stat in frig, cum am rezistat oare 8 ani? Bravo, Hilde! - Fotor 1445439042924371

Ei sunt echipa mea de la Oamenii si Fapte. Un mix de 7 personalitati,  fiecare cu nebunia lui. Mai ales Silviu Secrieru! E cronic, e ca mine. Nu ne mai salveaza nimic! :))) Costi zice Nu, orice as spune eu….e un fel de Grinch, dar e asa de fain sa ma contrazic cu el in direct.  Stefana e vesela si cuminte, asta e pacatul ei.:))) Am si trei copii in echipa, Mioara, Beni si Florin. Cine se ia de ei, se ia de mine!:))))) Eu zic sa ii indragiti pentru ca au nevoie de toata increderea voastra. Pe a mea o au deja! La vasle, camarazi! 

 

Comentarii


Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.