Da, sunt fanatică!

fanatic - copilnori
Ingrijirea Pielii - Instantly Angeless

Da, sunt  fanatică! Acum doi ani, purtam o discuție cu un domn respectabil. El nu fusese niciodată părinte,  nici eu mamă, deși de la nouă ani am avut grijă de fratele meu. Fiind pe picior de egalitate, am putea spune, după ce am secătuit argumentele științifice de felul celor de netăgăduit cum ar fi, de exemplu, faptul că fetusul este o entitate vie, cu întreg bagajul structural necesar pentru a deveni, dezvoltându-se în timp, o persoană, mi-a spus fără rezerve: ,,Ești o dobitoacă religioasă care slujește bisericii și pupă icoane”.

Nu cred că există dobitoace religioase, iar eu nu mersesem la biserică de câțiva ani, dar, chiar să și fi fost ce-mi spunea dumnealui, nu constituia un argument care să-mi deturneze dovezile pe care i le puneam în față. Eram doar susținător al vieții. Nu știu unde anume se greșește, poate datorită unei înțelegeri greșite și vehiculării unor idei păguboase, dar cultura vieții nu a pretins niciodată ca mama să nu facă avort atunci când viața îi este în pericol. A susține viața nu înseamnă să porți un briceag al ideii la tine și, dacă este cineva care nu-ți susține punctul de vedere, să-l sfâșii în două, să-l scuipi și să-i spui că este un criminal. Nu despre asta este vorba sau, cel puțin, nu ar trebui. Așa cum nu înseamnă că ești împotriva contracepției și-ți dorești ca oamenii să se înmulțească într-o orgie colosală, să întemeize familii peste noapte și să aibă o echipă de fotbal. A fi pro-life nu înseamnă că ești fără pată și te-ai urcat pe un piedestal, de unde arunci cu venin și îi consideri pe oameni niște scursuri care se dedau cine știe cărora păcate închipuite.

A fi pro-life nu ține cont de drumurile la biserică și de alte cutume înțelenite, aparținând unei religii sau alteia. Înseamnă să crezi în umanitate, iubire sau dreptate și să te doară faptul că, uneori, chiar în absența unor probleme care o împiedică pe mamă să păstreze sarcina, ea alege avortul. În fond, indiferent de mine, de alți susținători pro-life sau pro-choice, ,,ghemul de celule”, ,,aglomerarea de țesut” din pântece îi este copil. Este o bucată a vieții ei, iar ceata aceasta de fanatici pro-life, nu o caută să îi bage biserica pe gât, nici să o pună să-l iubească pe Deus, nici să-i smulgă părul din cap, să o pună să se căiască, să meargă-n genunchi pe pietre și să plângă. Nu, o caută să o asculte și să-i spună că există și o cale de a păstra sarcina, apoi, desigur, ea alege. ,,Ăștia” pro-life nu judecă nicio femeie, nu au vreun sceptru pe care-l izbesc în pământ și vine iadul să o înghită pe ,,păcătoasă”, ci îi pot oferi, pentru o perioadă de timp, un pat unde să doarmă, hăinuțe și mâncare pentru copil, anumite sume de bani de la sponsori, sprijindu-o cât de mult pot ei. Fanaticii și mizerabilii care merg la marșul pentru viață nu scuipă pe nimeni, dar fac lucrușoare cu mâinile lor, le vând și cumpără uneori pachete de pamperși sau, dacă banii nu sunt destui, fac felicitări și le împart mamelor pe stradă.

Citește și: Avortul – decizie personală sau politică de STAT?

Este puțin? Da, este, dar eforturilor lor se izbesc de toate piedicile aruncate-n drum dintr-o ură față de tot ceea ce pentru ei este sfânt. Nu sunt niște oameni care merg prin lumea mare să spânzure vinovații. Vor doar să-ți spună că ceea ce ți se zbate în pântece acum, într-o zi, va râde și-și va încolăci brațele-n jurul gâtului tău, strigându-te ,,Mami”. Va fi greu. Viața ta se va schimba, fie că faci avort, fie că nu, dar fanaticii pro-life îți arată doar o fereastră. Nu există vinovați, nu despre acest lucru este vorba, ci despre a găsi mai multe soluții la problema întâmpinată.

Când vom înțelege că Marșul pentru viață nu este o adunătură de oameni care se bat cu pumnul în piept pentru cine știe ce dreptate închipuită, vom vedea poate că se încearcă salvarea unor vieți, printr-un efort comun. Eu cred că acei oameni mărșăluiesc pentru a ne arăta cât de mult frumos și iubire înseamnă un copil și că nu merită să fie ucis. Discutând în acești termeni, mai este nevoie oare de argumente?

Da, sunt o fanatică. Aș vrea să nu mai moartă copiii, animalele, bătrânii, oamenii străzii așa cum mi-aș dori să nu fie tăiați nemilos copacii. Nu am nicio piatră în buzunar să arunc în cineva, dar mi-aș dori doar ca mamele care poartă în pântece un copil să cumpănească mult înainte de un eventual avort. Doar mama va ști ce este de făcut când își va lăsa mâinile pe pântece. Noi, cei cu pântecele gol sau cu mintea plină de prejudecați, putem doar să vedem zâmbetul unui copil și să înțelegem că ăștia, susținători ai vieții, ,,dobitoacele religioase”, luptă pentru iubire.

Vom fi o societate sănătoasă, prosperă, atunci când ne vom urni din loc și vom munci ca sărăcia să fie cât mai redusă, oamenii să aibă locuri de muncă sau cârmuitori drepți, pentru ca pe drumurile ei să poată fi crescuți și copiii. Uciderea lor nu este răspunsul la problemele pe care le înfruntăm și nici vreo salvare măreață!

P.S. Pe 25 martie, în mai multe orașe ale țării, va fi Marșul pentru viață. Propun un exercițiu de imaginație. Ia chipul unui copil de pe stradă, din propria familie sau chiar al tău și mergi la marș cu el în minte. Gândește-te dacă acel copil de pe stradă, din familia ta sau chiar tu nu s-ar fi născut. Și mărșăluiește. Apoi, când ai vreme, citește tot ce prinzi despre dezvoltarea unui fetus. Anul viitor, poate vei fi și tu fanatic precum mine, luptând pentru iubire!

Sursă foto: Elena Shumilova

fanatic - papa 465x390 150x150Citeste si: Decizie istorică a Papei Francisc – avortul poate fi iertat!

Ai și tu un text pe care vrei să-l faci cunoscut? Trimite-l la noi: office@perfectimperfecte.ro

Suntem si pe FACEBOOK. Da-ne un LIKE- Perfect Imperfect

Comentarii


Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.