Mersul cu uratul de Anul Nou

Anul Nou - traditii si superstitii de

Articol scris de Elisabeta Pancea. Mersul cu uratul de Anul Nou. Obiceiul de a merge cu uratul de Anul Nou datează la romani din cele mai vechi timpuri, fiind diferit de la zona la zona.

În zona Moldovei, tinerii participa la jocurile cu măști. Aceștia sse costumează in diferite personaje căutând duhurile rele în ascunzișuri.Umblatul cu ursul e specific Moldovei. Acest rol este jucat de un flăcău care poartă pe cap şi pe umeri blana unui animal ucis, de ea fiind prinși ciucuri roşii. După urări de sănătate şi belşug, cetele de colindători primesc răsplată in bani, vin, cârnați și alte alegeri ale gazdelor.

Citește și: Zile libere în 2017

Un alt obicei spectaculos, mersul cu Capra obicei ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Maramureșenii se costumează în draci, căutând demonii și spiritele rele din case și alungandu-le cu clopote și costume la fel de cunoscute ca portul lor popular.

În ultima zi a fiecărui an, în localitatea Ruginoasa din Iași, sute de flăcăi mascaţi se adună pe uliţe şi se bat cu bâtele. După ce în ultimii ani tradiţia s-a soldat cu răniţi, autorităţile au oprit vărsarea de sânge. Potrivit obiceiului local, în fiecare zi de 31 decembrie, tinerii din vale şi din deal se adună la mijlocul localităţii, mascaţi, şi se bat pentru supremaţie.

Şi în comuna vrânceană Nereju, localnicii se maschează de Revelion şi, organizaţi în cete, merg cu plugușorul din casă în casă. În prima zi din an, are loc o paradă în cadrul căreia mascaţii pun în scenă unul dintre cele mai renumite dansuri tradiţionale româneşti, „Chipărușul”.

În cea din urmă zi a anului, înainte de a se înnopta, începe una dintre cele mai tradiționale urari: Pluguşorul. Astfel, plugul, devenit simbol al fertilităţii pământului, devine un simbol al muncii, al rodniciei, al dorinţei agricultorilor de a obţine de la pămănt fertilitate. Plugul mare este în zona de  sud, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, un obicei extrem de aşteptat. Orice agricultor crede că dacă nu va primi plugul în ograda sa s-ar putea să nu-i meargă bine tot anul şi să nu aibă noroc la semănat şi la recoltat. Colindătorii care vin cu pluguşorul cheamă prosperitatea şi recolta bogată.

Locuitorii din Bucovina, în schimb, prezic cum va fi recolta anul următor după un ritual ce presupune alcătuirea unui calendar din cărbuni. Cărbunii sunt botezaţi cu numele fiecărei culturi şi arşi până în dimineaţa primei zile din noul an. Rodul recoltei e indicat de cantitatea de cenuşă.

Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară

În ziua de Anul Nou, în toate zonele ţării, copiii umblă cu Sorcova din casă în casă, iar mesajul transmis de colind e de viaţă lungă, sănătate şi prosperitate. La început, Sorcova era confecţionată din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, vişin, prun) sau de trandafir, tăiate şi puse în apă la înmugurit şi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de Moş Nicolae (6 decembrie). Astăzi, Sorcova, simbol al vegetaţiei de primăvară, este făcută din hârtie colorată şi din flori artificiale.

Anul Nou - IMG 8333 s 150x150Citeste si: 2017 va aduce ceea ce merităm

Ai și tu un text pe care vrei să-l faci cunoscut? Trimite-l la noi: office@perfectimperfecte.ro

Suntem si pe FACEBOOK. Da-ne un LIKE- Perfect Imperfect

Comentarii


Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.