Johannes Vermeer- Fata cu cercel de perlă

Johannes Vermeer - fata cu cercel de perla 1024x576

Johannes Vermeer– Fata cu cercel de perlă. Pana in secolul al 19-lea, lumea nu stia prea multe despre Johannes Vermeer. Nu stia aproape nimic. Si am dubii ca astazi s-ar cunoaste mai multe, insa stiu sigur ca cel putin o data, fiecare dintre noi, am vazut cel putin o pictura de-a lui. Motivele din cauza carora nu se stia mai nimic despre el, erau putinele picturi pe care el le facuse. Nu mai multe de 66. Un numar mic pentru un artist, nu? Si am zis 66 deoarece la inceputul secolului al 19-lea Waagen Gustav si Theophile Burger il redescopera si publica un eseu despre artist. Ei ii atribuie pictorului 66 de picturi, desi astazi doar 34 de picturi ii sunt atribuite.

Dar nu despre asta vreau sa va vorbesc in acest eseu. Si nici despre viata lui, toate aceste lucruri sunt astazi pe Wikipedia sau Google. Altceva vreau sa va spun. Vreau sa stiti de ce l-am ales pe el. Fara sa fi stiut acest lucru si fara sa fi avut in spate cunostinte despre artisti, am inceput sa citesc. Am cautat artisti care sa ma inspire si care sa ma faca curios. Nu prin tehnica desavarsita sau prin lucrari care au revolutionat lumea (cum ar fi Picasso si a sa Guernica) ci prin alte lucruri. Nu stiam ce caut, iar asta facea cautarea mea mult mai greoaie. Imi placea Rembrandt, insa era atat de cunoscut incat nu-l doream.

Cautand nume si legaturi intre ele nu reuseam sa ajung la un rezultat si astfel am decis sa schimb modul in care caut. Si am inceput. Pe Google am scris „famous paintings” si am inceput sa „citesc” picturi, sa fiu atent la culori, la lumini si la simboluri. Intre zecile de imagini, una m-a izbit. O mai vazusem undeva, stiu sigur. Chiar si numele imi era cunoscut „Girl with a Pearl Earing” (un film superb dupa un roman superb, ambele inspirate dupa acea pictura). Nu am reusit nici pana acum sa-mi aduc aminte unde am mai vazut imaginea, insa cine stie, poate-mi voi aminti pana termin acest eseu. Cert este ca am fost fascinat de simplitatea imaginii si mai ales de culori. Turbanul albastru al fetei m-a dus cu gandul la lapis lazuli, acel pigment extrem de scump, descoperit de europeni abia in secolul al 14-lea si pe care biserica catolica pusese monopol.  Acel pigment al carui pret va ramane unul extrem de scump vreme de inca 4 secole. El m-a atras si nu numai.

Compozitia imaginii este una atat de simpla si totusi atat de placuta. O femeie, cu un turban pe cap, ce priveste peste umar direct catre privitor. Contrastul intre bluza maro galbuie pe care o poarta si esarfa alba, cat si contrastul dintre turbanul albastru cu galben ofera imaginii ceva exotic. Insa probabil lucrul cel mai notabil este cercelul enorm in forma de lacrima din urechea fetei. De unde si numele picturii. Insa nu doar asta m-a atras. A fost si faptul ca pictura se apropia atat de mult de realismul unei fotografii. Dar despre asta am scriu imediat. Asa am ajuns la Johannes Vermeer sau Jan Vermeer.

Am privit vreme de cateva minute acea imagine, incercand sa-mi imaginez cum a pictat, ce a simtit, incercand sa descifrez unde a apasat cu pensula mai tare, unde a lasat-o sa „curga” usor, cum a combinat culorile, cum a reusit sa faca trecerea de la lumina la umbra, fata sta pe un scaun sau sta in picioare, o cunoaste, lumina, de unde vine lumina, plus alte cateva zeci de intrebari, pana cand am luat decizia. Vermeer, esti al meu!

Si am lasat astfel la o parte cautarea mea despre „famous painting” si am inceput sa caut despre Vermeer.  Si pe cuvant de onoare ca mi-a placut ce am descoperit. In primul rand era un perfectionist si isi dorea calitate inainte de cantitate. De unde si pana unde concluzia asta? In toate materialele pe care le-am gasit si pe care le-am folosit in acest eseu, se vorbeste despre putinele picturi lasate de acest artist. Iar acest lucru se datoreaza „obsesiei” lui Vermeer pentru detalii, pentru perfectiune, pentru culoare si pentru meticulozitatea sa.

Citeste si: Misterul lui Rene Magritte

Johannes Vermeer - Vermeer Lady Maidservant Holding Letter 263x300Si ca sa explic, este nevoie sa fac urmatoarele precizari. Vermeer nu era bogat, locuia in Olanda si a avut 14 copii din care 4 au murit. Imagineaza-ti pentru o secunda cam cat timp liber ai avea pentru a picta, cu 10 copii, adauga la asta si timpul pe care un artist il aloca unei picturi. Schita, lumini, eventuale corecturi si asa mai departe, iar la toate acestea adauga si costurile materialelor. El alegand sa picteze cu unele din cele mai bune culori ale vremurilor sale.

Sigur, eu scriu aici despre asta legandu-ma de cele citite, insa nu voi sti probabil niciodata adevaratul motiv pentru care Vermeer a pictat atat de putin. Poate din cauza faptului ca era mereu ocupat cu negotul de arta, el preluand astfel afacerea tatalui sau, o alta teorie este ca foarte multe din lucrarile sale ar fi fost comisionate si pierdute de-a lungul timpului. Cert este ca imaginea mea asupra lui Vermeer arata cam asa.

Un artist, cu o viata de familie extrem de bogata, sa nu uitam ca avea totusi 10 copii, extrem de exigent cu ceea ce pune pe panza, si-si doreste ca tot ce iese din mainile sale sa arate perfect. Iar pentru asta e nevoie de bani, pentru panza, pentru pigmenti si alte materiale folosite de artist. De asemenea, in acea perioada Olanda este cucerita de catre Franta si asta duce la o criza economica, foarte puternic simtita de artisti.

Citeste continuarea aici: Cezar Firicel

Foto: andreeaignat.info

Johannes Vermeer - nu mori 150x150Citeste si: Cât să nu mori de sete

Ai și tu un text pe care vrei să-l faci cunoscut? Trimite-l la noi: office@perfectimperfecte.ro

Suntem si pe FACEBOOK. Da-ne un LIKE- Perfect Imperfect

Comentarii


Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.