Cronică de film – The Shape of Water, un film călduț, nu de Oscar!

The Shape of Water - shapeofwater 1024x573

Cronică de film – The Shape of Water, un film călduț, nu de Oscar! După ce vezi ,,Pan’s Labyrinth” (o peliculă magistrală, în opinia mea), ,,The Shape of Water” îți poate părea, la prima vedere, un film călduț, dulce şi cam atât. Trebuie să recunosc. În primă instanță, şi eu am fost dezamăgită. În fond, ideea iubirii dintre un om şi o altă entitate nu este originală, personajele nu excelează, scenariul are scăpări.

Dar… există un mare ,,dar” în acest film, cel care vine dinspre metaforă (m-am gândit la asta poate pentru că acum citesc o lucrare de a lui Meyer). Ei bine, avem un personaj central feminin, simbolul celei care nu trebuia să se nască pentru părinți (ea este mută din cauză că, atunci când era bebeluş, cineva a sugrumat-o; rănile i se văd pe gât), retrasă, prietena tuturor răniților, întotdeauna ascultând, acceptând ceea ce i se dă, nu fără să îi lipsească slăbiciunea umană manifestată prin dorința sexuală (se masturbează în cadă în fiecare dimineață – cele două scene sunt îngrozitor realizate, nu există nicio urmă de finețe acolo şi totul alunecă în pornografie proastă).

Citește și: IMAGINEA ZILEI – Ținutele de la Oscar 2018

Apoi, avem ,,creatura”, crezută ,,zeitate” de către alții, peste care se aruncau flori în râu. Smulsă din lumea ei, ,,zeitatea” devine o creatură sălbatică, o curiozitate pentru plămânul principal şi secundar (putea trăi sub apă şi în afara ei) şi un cobai pentru a fi trimis în spațiu, fără ca să se afle că putea să vindece. În jurul ei, fiecare are un interes, alături de ruşi (personajele ruseşti sunt interpretate ruşinos), dar doar ea reuşeşte să se apropie de creatură, să o învețe câteva cuvinte prin semne, să îi pună muzică (asta mi-a plăcut cel mai mult) şi să îi dea să mănânce ouă fierte (asta a fost funny, serios). Privit în cheie metaforică, filmul prezintă o idee magistrală, aceea a abolirii complete a diferențelor, a identității şi a îngemănării prin iubire. Scena de dragoste din baia plină cu apă, când cinematograful este cuprins de apa care curge prin pardoseli, are o frumusețe neprihănită. Cum să spun oare? În scena aceea, eu am văzut miezul unui adevăr ce va cuprinde cândva lumea. Dacă aş fi fost eu regizor (bine că nu sunt), nu aş fi lăsat ca dragostea fizică dintre ei să se consume uman; aş fi căutat ,,altceva”, dar putem să iertăm acest neajuns.

În general, am citit multe critici negative, dar metafora crudă a filmului nu poate fi ignorată. Putem să găsim diverse clişee, ori asemănări cu alte filme, dar trebuie să păşim desculți în poveste şi să uităm puțin tot ceea ce ştiam, toată maturitatea noastră, toate preconcepțiile. Să fim poate nişte copii mai mari care să se bucure. Chiar dacă filmul ,,nu este de Oscar”, cum s-a tot spus, şi eu sunt de acord, merită văzut, chiar şi câteva cadre din el. Pe o scală de la 0 la 5, ar avea 2 şi un pic. Este undeva la jumătate. Ca între posibil şi imposibil. The Shape of Water - 1f642

Sursă foto: Pinterest

The Shape of Water - shutterstock 9358761ab 90x90Citește și:  Oscar 2018 – The Shape of Water, marele câștigător!

Ai și tu un text pe care vrei să-l faci cunoscut? Trimite-l la noi: office@perfectimperfecte.ro

Suntem și pe FACEBOOK. Dă-ne un LIKE- Perfect Imperfect

Comentarii


Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.