Era genul ala de zi complicata. Totul mergea prost, dimineata incepuse si mai prost , in emisie planetele nu se prea aliniau. Ce sa mai zic, era o zi proasta! As fi fugit uneva in lume, intr-o grota…sa nu mai aud de nimeni si nimic. Era ca si cum aveam o trupa de rockeri suparati in cap, care faceau” repetitie” . Pe scurt, imi explodau creierii. Cum scapi de o astfel de zi? Pfff, grea misiune. Norocul meu, dupa o zi punk rock metal? Noaptea a fost FOLK @ Tribute!
Facusem rezervare de vreo saptamana, veneau greii folkului, motivul perfect sa ii scoti pe socrii la club. Atat de fain a fost incat am cantat chiar si eu :))) Ce de piese care au trecut testul timpului, nici nu mai stiam ca le am in memorie. A fost Mircea Vintila, Ducu Bertzi, ZoiaAlecu, Nicu Alifantis si Mircea Baniciu. A fost o seara in care toata lumea din Tribute a cantat si a aplaudat!
Atat de cool a fost seara…incat am pus capul pe perna pe la 2.30. Idris dormea de mult, la mama. Pfff! Cand se face mai mare, merge cu noi. O sa cante cu noi piesele lui Ducu Bertzi. Preferata mea de aseara a fost:
„Eu care voiam intr-una alt şi alt decor
Eu care spuneam prea lesne şi oricui mi-e dor
Abia cand a plecat plangand şi n-a mai fost a mea
M-am indrăgostit numai de ea.” (D. Bertzi – M-am indragostit numai de ea)
Care e treaba cu folkul? Folkul are sensibilitate, mesaj, inteligenta. Folkul nu spune : „Da, mama…sunt beata!”:)))) E alt nivel! Nu sunt eu specialista, dar cine are urechi sa auda…sigur si intelege. Cine nu l-a auzit pe Nicu Alifantis …LIVE? Uite aici doar un scurt moment. Omul e genial!
Zoia Alecu a fermecat sala cu piesa ei – Vino aici.
„Tu doar inchide ochii
Si lasa-te pe umarul meu,
Inchide ochii
Si lasa-mi mie tot ce e greu,
Prietene,
Hai vino aici.” 
Asadar, a fost o seara superba la Tribute, se vede si pe fetele noastre.
Dimineata, cand m-am trezit cu „nisip” in ochi, mi-am adus aminte si de prietenul Marius Kalmar, principalul „vinovat” pentru distractia de aseara. Marius, daca te-ai uitat dimineata la televizor, la Oameni si Fapte si am avut cearcane, tu esti de vina. Ha!Mai venim, folk sa fie!
PS: La ce mai este bun folkul? Well, folkul intareste „relatiile bilaterale nora – soacra”:)))) si te face sa canti ca un indragostit ….
„Ce bine că eşti, ce mirare că sunt!
Doua cântece diferite, lovindu-se amestecându-se,
Două culori, ce nu s-au văzut niciodată,
Una foarte jos, întoarsă spre pământ,
Una foarte sus, aproape ruptă
În înfrigurata, neasemuită luptă
A minunii că eşti, a-ntâmplăriï că sunt.”
Live & Believe
