Îmi mulțumesc mie!

mulțumesc - 0101C27D FBA6 4B44 8770 CCB0FDF1C5EA

Îmi mulțumesc mie! Când o să vezi titlul asta o să îți vină să zici: „Bine că te pupi singură, Zeicescu! „Stai, nu te duce direct la concluzii, ai puțină răbdare. Știu, ne cam vine natural să punem etichete înainte de a asculta ce are omul de spus. O fac și eu, stați liniștiți! E o greșeală, știți asta…

Am tras mașina pe dreapta, eram  în drum spre job. În ciuda aparențelor, nu duc o viață extrem de spectaculoasă, îmi văd de ale mele, casă, familie, muncă și câteva angajamente sau evenimente. Asta ca să mai punctez o dată că normalitatea încă face parte din viața mea și nu văd de ce s-ar schimba lucrurile pe viitor. Așa că în timp ce mă duceam spre TVR, am auzit la Virgin Radio o tema foarte făină. De aici mi-am luat inspirația!

Totul a pornit de la discursul unei vedete după ce a primit o stea pe walk of fame. În timp ce istoria ne-a adus în față multiple mulțumiri în fața industriei, omul și-a mulțumit LUI pentru că fost un om bun, pentru că a muncit și a făcut totul posibil.  Probabil că unii au zis, ca e  self centered, că e o dovadă majoră de narcisism sau egoism! Dar dacă te gândești bine, cât de des ne mulțumim nouă?

Avem, să fim realiști, tendința de a fi cei mai duri critici ai noștri.  O să spuneți că asta ne face să evoluăm, că dacă acceptăm să fim așa cum suntem, batem pasul pe loc. Așa este, dar în aceste zile, m-am surprins pe mine întrebând oameni dragi –  De ce te critici atât de mult? De ce te pedepsești așa de tare? Nu am vorbit decât după ce am trăit la rândul meu durerea propriei lupte, cu mine însumi. Căutăm perfecțiunea, încercăm să ne împingem de la spate, dar adesea ne dăm mai multe cuvinte de ocară, decât mulțumiri. Oare s-ar prăbuși lumea dacă am schimba de azi perspectiva?

Dacă suntem în mare măsură suma proiecțiilor noastre, oare ce am fi dacă ne-am spune cât de multe lucruri faine am făcut?  Oare cum ne-ar arăta diminețile dacă am fi mai blânzi cu noi?  ‘Be kind’ trebuie să se aplice în primul rând propriei persoane, nu? Încăpățânată cum mă știți, am făcut și eu testul mulțumirii.  Ia o foaie de hârtie sau deschide o notiță în telefon. Scrie acolo măcar cinci motive pentru care TU îți mulțumești …ȚIE!

Citeste si:Dormi sau nu dormi cu copilul?

Mie mi-a ieșit cam așa:

  • Munca –  Îmi mulțumesc mie că am muncit, cu plăcere și onestitate, cu determinare și pasiune. Așa am pus, fără să îmi dau seama cumva, cărămizile unei fundații foarte solide. Îmi mulțumesc mie că NU am ales drumul scurt, al compromisului, ci am rămas mereu un om liber…într-o lume complicată! Îmi mulțumesc mie că atunci când alții procrastinau, eu alergam în toate direcțiile până mi-am dat seama ce îmi place să fac și ce nu.
  • Greșelile –  Îmi mulțumesc mie pentru toate deciziile greșite pe care le-am luat în viața asta. Ele m-au învățat ( e drept că a durut!) extrem de multe lucrui despre mine, despre limitele mele, despre nevoile mele sau despre  zonele vulnerabile unde mai trebuie să lucrez. Fără erori recunoscute și acceptate, nu putem să fim parte din prezent!
  • Oameni –  Îmi mulțumesc mie pentru că am dat încredere oamenilor, mai ales când i-am simțit părăsiți de putere. Am simțit să o fac, am făcut-o, deci a fost autentic! Îmi mulțumesc că i-am luat de mână și le-am zis: „Zboară, poți să o faci și singur!” .  Uneori m-am mai și înselat în privința oamenilor pe care i-am lăsat în preajma mea, e drept! Îmi vine natural să mă deschid în fața oamneilor, să povestesc, să dau mai departe. Îmi mulțumesc mie că m-am înșelat, pentru că așa am învățat că uneori ceea ce cred eu despre oameni NU este și adevărata lor esență. Așa, prin dezamăgire, am înțeles că vorbim de lume multă,  puțini oameni. Care e lecția? Vezi cine merită și ține-i mereu lângă tine!
  • Eu –  Îmi mulțumesc mie că am învățat, the hard way, să am grijă de mine, de sănătatea mea, să nu mai cred că mie nu mie se poate întâmpla ceva rău. Viața nu te anunță, viața doar îți spune simplu: Ia o pauză, Zeicescu!  Îmi mulțumesc mie că NU am avut orgolii stupide și când nu am mai putut, am cerut ajutor. Dacă cerem manifestarea în iubire, de ce ni se pare că față de noi nu trebuie să facem mare lucru? E ca și cum am lua propria persoană ….for granted! Când te iei de bun, doar pentru că ești, NU inseamnă că te iubești cu adevărat! Eu așa zic…
  • Curiozitatea –  Îmi mulțumesc mie că am rămas mereu curioasă, că mi-am păstrat un fel de energie bună, dornică de evoluție. Am căutat mereu să mai cunosc un domeniu, să mai învăț câte ceva, să fiu mai bună și să mă autodepășesc. Așa rămâi mereu tânăr în suflet, ridurile vin oricum….și-apoi nu e despre tinerețea veșnică a trupului, ci a spiritului, nu?
  • Nu abandonez –  Îmi mulțumesc mie că m-am ridicat mereu, după fiecare lovitură și nedreptate a vieții. Așa mi-am demonstrat mie că e important să învăț lecția lui- Nu mi-e frică! Frica te paralizează, te ține safe, dar te ține prizonier- în tine! Îmi  mulțumesc mie că am avut momente în care mi-am înfruntat cele mai puternice temeri, doar cât să le depașesc. Și tare bine e să fii în echilibru după ce te-ai învins …pe tine! Paradoxal, nu?
  • Familia –  Îmi mulțumesc mie că am construit un cuib, e drept e unul perfect- imperfect, dar ce cuib este lipsit de fisuri? Îmi mulțumesc mie că mi-am deschis sufletul și am înțeles că familia înseamnă  – cu bune și cu rele, cu naturalețea unei prietenii ce nu poate să fie copiată, cu înțelepciunea că amândoi creștem împreună și că tot împreună creștem un copil, pe Idris. Îi mulțumesc și Lui că mă ia de mână și facem împreună pași, încet, cu răbdare, nesiguri uneori, dar autentici!
  • Credința –  Îmi mulțumesc mie că am avut, am și voi avea, no matter what, credința în suflet, în mine, în oameni. Chiar dacă uneori am căzut și m-am îndoit, m-am ridicat de fiecare dată și am crezut cu și mai mare forță. Pentru că am realizat (din nou!) că NU sunt singură!

 

In final, nu e doar despre noi, binenteles. E despre toți oamenii care ne-au făcut să fim ceea ce suntem, e despre familie, despre prieteni, despre străinii care îți întind o mână de ajutor fără să aștepte mare lucru, e despre destin și Divinitate! E despre cât de mult lași din tine în fiecare om și cât de mult primești din binele celor pe care îi întâlnești pe drumul complicat al  vieții. Așa că îți lansez provocarea – Tu pentru ce îți mulțumești?

Citeste și: Cu cine te lupți când comunici?

 

Comentarii


Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.